luni, 2 noiembrie 2009

Manuscrisele de la Cumrănei, III

-

Cartea lui Apocrif din Chibordeea, fiul lui Blog, fiul lui Iahu, fiul lui Mozil, fiul lui Ie, fiul lui Emesen, fiul lui Bit, fiul lui Chilobit, fiul lui Bitcomet, fiul lui Avi, fiul lui Gif, fiul lui Jepeg, fiul lui Rar, fiul lui Zip, fiul lui Temp, fiul lui Delele, fiul lui Exe, fiul lui Cuchi, fiul lui Bug, fiul lui Debug, fiul lui Net, fiul lui Aiespi, fiul lui Maus, fiul lui Bus, fiul lui Soft, fiul lui Ram, fiul lui Slot, fiul lui Herţ, fiul lui Megaherţ, fiul lui But, fiul lui Ribut, fiul lui Hard, fiul lui Set, fiul lui Cipset, fiul lui Rocset.

***

Azureus

În vremea aceea a venit Azureus Botezătorul, care propovăduia în pustia Yahudeei. Şi el zicea: "Pocăiţi-vă, căci iată, Împărăţia cerurilor este relativ aproape, şi nu veţi şti când va veni, nici când va pleca ! Vegheaţi dară, şi cereţi iertarea păcatelor !"
Acest Azureus era un om cu sufletul curat şi inima plină de Duhul Sfânt. El se îmbrăca cu o haină jerpelită, de la mâna a doua, iar de hrănit se hrănea cu miere de albine.
Şi oamenii din Ierusalim, precum şi din zonele limitrofe, mărturisindu-şi păcatele, au început să vină la el. Iar el îi boteza în numele Domnului, în râul numit Ghiveţ, în tălmăcire "Apa cea rea, cu mult amoniu şi nitraţi". Căci în el se vărsa un canal colector cu apă rea cu bulbuci albicioşi, plină de necurăţii, însă alt râu în pustia Yahudeei nu mai era.

Şi când a văzut Azureus pe mulţi dintre farsei, care făceau farse neruşinate şi săducheii, care seduceau oamenii şi le luau banii, că ei veneau la el ca să primească botezul, le-a prins a striga: "Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare, precum şi, respectiv, de scrâşnirea dinţilor ?! Vai vouă, deci !
Ci nu mai păcătuiţi, dară, şi ţineţi aproape calea Domnului !

Căci s-a spus: "Chiar dacă aţi avea tată pe Avraam, şi voi aţi fi fiii lui Avraam, nu se poate, căci Avraam a murit demult".
Şi încetaţi să vă mai băgaţi în faţă, zicând că-l cunoaşteţi pe căpetenia peste vameşi, ci aşteptaţi-vă, în linişte, rândul !
Dar ei răspundeau "Linişteşte-te omule, căci nu avem treabă cu tine. Noi doar vrem să vindem nişte suveniruri oamenilor, ca să avem şi noi de întors acasă. Vezi-ţi dară de treaba ta."

Însă Azureus privea în inima lor pizmaşă şi plină de răutăţi, şi vedea că ei înaintează peste rând, dar ştia că aceştia nu-l pot înşela cu chiciurile lor. Şi îi lăsa în pace să se furişeze, prin vicleşug.

Ci el îi boteza, şi le zicea: "Cât despre mine, eu vă botez cu apă, însă Cel ce vine după mine, Acela vă va boteza cu foc şi Duhul Sfânt ! Eu nu sunt vrednic nici să-i leg încălţările, căci am cifoză. Însă, adevărat vă zic, nu va avea nevoie, căci va putea şi singur, căci iată, El este Fiul Domnului, ce va să vie.
A lui va fi lopata, cu care va cerne grâul de neghină. Lepădaţi-vă dară de vicleşuguri şi înşelătorii, căci eu personal nu vă văd deloc bine ..."

***

Botezul lui Miluţ

Atunci a venit la el Miluţ din Googloteea, ca să fie botezat. Şi Azureus L-a văzut şi L-a chemat imediat mai aproape şi I-a spus: "Doamne Miluţe, eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine ?!" Însă Domnul i-a zis: "Lasă asta ci tu fă-Mi botezul, căci trebuie împlinit tot ce este de împlinit, şi pătimit tot ce este de pătimit, după Scripturi."

Dar însă atunci nişte farsei din spate au început să ceară socoteală şi să strige că ce, să nu mai intre la botez peste rând, căci ei erau încă de la 5 dimineaţa.
Şi atunci Azureus, ca să-L scoată din gura lor, le-a strigat lor cu mânie: “Lăsaţi-L în pace, pui de năpârci, deoarece eu Îl cunosc pe acest Om ! Ci El era dinaintea voastră aici, ba chiar mai înainte de Avraam şi de Iacov !”
Căci s-a spus: "Faceţi loc, căci iată-L, Îl văd venind pe Adam, Fiul Omului, care îşi va primi botezul curăţiei, întru mântuirea lumii !"
Deci ce se-ntâmplă, aveţi puţintică răbdare şi înţelegere ! Iară de nu vă convine, mergeţi în altă parte să faceţi scandal, nu la mine la botez !"

Atunci mulţi din farsei şi săduchei au început să spună vorbe de ocară şi să cârtească împotriva lui Azureus, plănuind în secret să-i piardă viaţa, prin vicleşug.

Dar Azureus nu i-a luat în seamă, ci s-a întors şi I-a zis lui Miluţ, pe un ton serios: "Doamne, nu pot să Te botez. Ştiu că Tu eşti Miluţ, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce trebuia să vină. Dar însă mai ştiu că eşti alergic la apa cu nitraţi, şi Tatăl din Ceruri mă va pedepsi."
;)
Dar Miluţ i-a zis atunci: "Lol, Azureuse, eşti amuzant tare azi, n-am ce zice ...
Ci dă mai repede cu apa aia şi fă ce ai de făcut, gură bogată ce eşti, căci iată, mai aşteaptă lume în spate, şi ne va ocărî."

Şi atunci Azureus L-a botezat, după Scripturi. Şi atunci când Miluţ a ieşit din apă, norii s-a despicat şi din cer a pogorât un porumbel, care zbura razant peste apa Ghiveţului. Pasămite acest porumbel, care era alb ca laptele şi cu ochi de foc nu era unul oarecare, ci chiar unul deosebit, căci iată, venea de la Duhul Sfânt.
Şi porumbelul avea prins de picior un răvaş, scris cu slove aurite, care spunea aşa:
"Acesta este Fiul Meu prea-iubit, în care-Mi găsesc plăcerea ! Să ascultaţi toţi de El, să nu cârtiţi, să nu vă daţi ghionturi sau să chicotiţi în timp ce predică, ci fiţi atenţi la vorbele Lui, căci are lucruri foarte interesante de spus ...
Să nu râdeţi de El, căci nu are încă experienţă, n-a mai făcut asta niciodată.
Succes mai departe, deci, tuturor !"

Şi atunci câţiva din farsei şi păducheii care făceau scandal au căzut în mare mirare, şi se întrebau unii pe alţii: “Cine este acest om, căci nu este de-al nostru ?”. Şi au trimis vorbă să întrebe la mai marii lor, Feisbuc şi Tuiter, şi să le trimită răspuns, dar aceştia au ridicat din umeri, n-au ştiut, şi nu le-au răspuns nimic.

Însă restul de oameni au ştiut că este semn de la Dumnezeu, şi s-au minunat, şi nu au râs. Şi mulţi au crezut atunci, şi au slăvit pe Tatăl din Ceruri, întocmai ca proorocul Isaia, care spunea: "Adevăr, adevăr vă spun, căci Miel curat vă voi trimite vouă spre junghiere, iară voi nu-L veţi cunoaşte. Şi nu vă veţi prinde decât abia după ce vă va face tot felul de trucuri cu peşti, pâini, orbi din născare şi femei de moravuri îndoielnice. Abia atunci veţi crede ...

Căci acest popor Mă slăveşte doar cu buzele şi Mă cinsteşte după obiceiul oamenilor, dar mintea lui tot la necurăţii, la potlogării, la bani pe net şi alte vicleşuguri este, şi inima acestui popor departe de Mine este ...
Îndreptaţi-vă deci, şi renunţaţi la vicleşug şi golăneală, căci a Mea va fi răzbunarea - şi a voastră nevoirea oaselor şi scrâşnirea dinţilor, după cum am menţionat şi mai sus. Fiţi dară oameni mai rezonabili, ci pocăiţi-vă, şi nu mai păcătuiţi ...
Dar dacă totuşi vă dă ghes şi nu mai puteţi, fiţi şi voi mai discreţi, aşa ... ;)
Să ne vedem deci cu bine !"


-
va urma

duminică, 1 noiembrie 2009

Ovidiuc şi Harietta.

-
Am auzit deseori, mai ales printre membrii generaţiei mai experimentate, cea care a apucat să meargă la cinema periodic, să joace "flori-fete-sau-băieţi", să citească Jules Verne sau să savureze o sticlă de Pepsi extaziaţi de plăcerea diafană şi exclusivistă a licorii semipreţioase, o întrebare interesantă şi actuală, pusă de regulă cu sprânceana stângă ridicată condescendent:
"Este posibilă iubirea pe net ? Este posibil să te îndrăgosteşti virtual ?!"

Pentru că această curiozitate
este de obicei retorică, iar răspunsul subînţeles, îmi permit să transcriu aici nişte fragmente dintr-o corespondenţă pe internet a unui prieten din satul bunicilor mei cu o fermecătoare domnişoară la vârsta măritişului, aflată în căutarea sufletului pereche - domniţă cu care, ca să vă dezvălui finalul fericit, se pare că se va logodi în curând ...

Ataşez deci acele misive preluate de pe un forum dedicat acestor chestiuni, cu acordul bine-nţeles al ambilor, foarte bucuroşi de altfel, înaripaţi de gânduri şi speranţe la un viitor comun şi extrem de fericiţi că frumoasa lor poveste virtuală îl fac, iată, posibil:


*******

Ma numesc Harietta si am vazut lumina soarelui intr-o minunata zi de septembrie, la margine de padure.Am copilarit in acea padure, iubind tot ceea ce tinea de ea: animale, insecte si vreascuri. La varsta adolescentei, parintii au facut eforturi supraomenesti sa vin in oras sa fac liceul. Orasul plin de forfota, lumini si tentatii m-a obosit. Mi-a fost greu si am tanjit, zi dupa zi, dupa padurea mea magica. Credeam ca dupa liceu ma voi intoarce acasa, dar nu a fost asa. Am mai ramas patru ani pentru Facultatea de Litere. Acum sunt la varsta maritisului... Dar oare unde sa gasesc un baiat bun, sensibil si iubitor de natura, care sa traiasca alaturi de mine, in casuta de la marginea padurii? Mentionez ca sunt un pic speriata de lume si ca pana acum nu am avut nicio relatie.
Rog seriozitate in raspunsuri!
*******



*******
Stimata domnisoara........
Indraznesc ca sa va raspund ca am luat la constiinta acest mesaj al dvs cu deosebita placere si admiratie pot spune, ceea va doresc de asemenea, multumesc frumos. Eata, mia-m spus eu in mintea mea in timp ce sufletu-mi tresalta de sentimente emotive (da, recunosc, respectiv sunt un suflet emotiv si nu mi-e rusine a spune asta raspicat!), repet, eata am zis, un suflet sensibil si incarcat de o deosebita gingasie si puritate a unei inimii pure! Mai rar a intalni o simtire la fel de sensibila printre sufletele de parte femeiasca din lumea de azi, din care bine mai spunea odata mamuca ca toate femeile Ovidiucule e azi pe interes, nut-i fa tu griji ca te i-a careva pe ochi frumosi alea toate te suge cat ai sange si te usca de zacusca da na-m vrut ca so ascult ca-m gandit ca tre sa ecsiste pe lumea asta o parte femeiasca care sa-i placa natura si tot ce-a creiat natura frumos, adica toate lucrurile frumoase din lume! Ca si eu sint un baiat bun sensibil si iubitor de natura asa cum ai esprimat d-ta in acele randuri pline de simtire care m-a impesionat adanc din care am si eu o casuta cu o gospodarie frumoasa chiar langa natura da padure nu mai avem ca a zis dom primar Moroncea Toader ca sa facem un parc de angrement langa sat si a taiat jumate din padure. Da mie tot imi plac copacii si caprioarele chiar daca lea inpuscat un domn de la Bucuresti care are o functie inportanta din care mamuca mi-a zis ca da nu te insori si tu odata mai Ovidiucule ca sa ai si tu o parte femeiasca langa tine ca cine o sa mai aiba grija de tine cand oi muri eu mai maica ca uite ca rade lumea in sat de noi si arunca impelitatii aia a lu Mititelu din vale cu cataroae dupa tine si am zis ca da mamuca ma insor ca vorba lu tatuca d-nezeu sa-l ierte ca o viata are omu si o borta-n ... - da nu pot sa scriu asta ca mi-e rusine si-s om simtit ca chiar daca umbla vorba in sat ca is nebun si am farmece facute cu argint viu si ca de ce ma uit dupa fata lu Mosneaga Ion ca de ce ca are numa 13 ani da io i-am zis lu Nelu varmiu ca nu am ganduri necurate fereascama d-nezeu ca na-m intrebato decat de unde vine si daca i place la scoala, nu ia-m spus nimica.
Am vazut aceste randuri a d-tale si m-ia placut despre dumneta deoarece ai o sensibilitate fata de casute si natura ca la fel si eu si ca mai cred ca nu iesti pe interes ca Adela lu Parvan de la noi care m-a intrebat ca daca gandesc sa ma insor ca ce bani am avut noi ca sa cumparam moara cu ciocanele si aroul, si am vazut la o emisiune la televizor la doamna Andrea Marin ca fiecare om are perechea lui si am cautat si eu prin sat unde suntem la marginea naturii ca avem natura frumoasa aicia la noi da toate fetele se uita urat la mine si am zis ca tot tre sa fie un suflet pereche si pt mine si am citit acele randuri pline de emotivitate gingasa si cu tronc acumaia mi-ai cazut chiar dumneata!
Mentionez ca nici eu nu am avut nici-o relatie cu vreo parte femeiasca ca nu am timp ca o ajut pe mamuca in gospodarie avem oi pasari 4 vaci ca imi plac f tare animalele un taur un vier care dam la monta da de-acuma la primavara moara cu ciocanele ca treaba este destula ca mai merg si cu aro ca sa vindem branza si faina de grau si de porumb si chirindea unde se tine iarmaroc sau piata langa noi, nu mai pot sa mai scriu mai mult ca ma striga mamuca ca sa ma duc sa vorbesc cu Ilie a lu Simion sa mergem inpreuna la iarmaroc maine la Durnesti,
sarumana astept ca sa primesc raspuns de la d-neata sunt un baiat serios numai bine - e f frumos la noi mamuca zice ca de cand asteapta o nora.........
*******



*******
Draga domnule Ovidiuc,
Sper sa nu va fie cu suparare, dar dupa impresionanta scrisoare deschisa, ma simt tare aproape de dvs.
Sunt impresionata pana la lacrimi, aproape ca mi-am rupt parul din cap de ce bucurie mi-ati facut ca ati dat curs la ceea ce am scris eu,de sincerul sublim exprimat atat de bine in acele cuvinte simple, dar din inima. Sa nu va suparati daca o perioada voi fi cheala. Bucuria a fost de vina. Dar nu va faceti probleme, aici in padure e frig si port tot timpul broboada, asa ca nu se vede.
De abia astept sa impartim aceasta casuta mica, dar incapatoare. De la moartea parintilor mei, am ramas singura si cu durere in gat va spun cat de trista si suparata sunt. Mai vine nea Gheorghita, padurarul, cateodata seara pe la mine la o gura de trozcot. Bem toata noaptea trozcot si stam la parole. Dar nu stiu ce e cu el in ultimul timp, ca parca nu mai tine asa bine la trozcot. Sper sa ma marit degraba, inainte sa il lase de tot puterile pe nea Gheorghita, iar eu sa raman iar singura. Cand simte ca nu mai poate... se aseaza pe blana de urs din fata sobei si adoarme. Iaca, ma asez si eu, si dormim asa, pan' se stinge focul.
Saracutu' taica mi-o zis ca o sa gasesc si eu un suflet bun, care sa iubeasca o padureanca. Io cred ca esti semn de la taicu.
Astept sa facem aranjementele pentru nunta. De brazi sa nu iti faci griji, ca avem in padure si nici de trozcot, ca am facut anul asta 50 deca.
*******



*******
Scumpa D-soara Harieta,
Stau acuma si ma gandesc la cuvintele frumoase ale lu d-neata si parca greu mi-e a crede ca mai exista suflete marete pe acest pamant, deoarece stiu o vorba de la bunelu D-nezeu sa-l odihneasca, ca putine-s florile pe lumea asta, mult e pelinul... Primesc ca sa-mi fii a mea soata, precum si io doresc ca sa te iau de nevasta. De-i voi sa impartim panea si sarea, necazurile si bucuriile dimpreuna, iarasi bucuros oi fi! Am dat de stire in sat de vestea ce s-a intamplat, da aia a lu Teasca care tine birtu din centru doar a ras n-a zis nimica - cand a auzit. Numa mamuca a spus ca un te duci tu Ovidiucule ca doar vezi cata treaba avem noi aicea maica ca acus da firu de iarba si lastarii la vie si vremea e de semanat si discuit acus, ca ea cui ramane, olieeeeeuu, un te duci tu dragu mamii?!?... Da io i-am zis la casuta de la marginea padurii mamuca! Ca uite ca mi-am gasit un suflet cald si sufletist si ca de-acuma vreau sa plec si io in lume la partea mea ca sa traim fericiti om cu femeia lui, da ea a zis ca mai degraba ea un flacon intreg de pastile de fervex pt gaini bolnave si se omoara dracu decat sa ramana singura in gogeamitea gospodaria. Ca de ce, dumneata de ce nu vii d-neata aicea, ca avem de toate, brazi si paltinasi de ne-or fi nuntasi, paseri lautari pasarele mii si stele foarte multe?...
Io acuma is cu cherestea la Manoleasa-n iarmaroc si e frig afara ca bate crivatul taios de ghenar, da io scriu aicea pe o coperta de carte suit pe masa, uite ca ti-am compus ieri can am fost la piata la Durnesti o poezie ca vreiam ca sa mai uit de ger, o scriu aicea ca tot nu-i intereseaza pe niminea chiristeaua mea din lemn de mahon:

"De din spate de taraba
iti scriu doamna ca-mi esti draga
de din vale din valcea
ma gandesc la mandra mea
Bate vantul dealuri pleaca
cu suvoi din piatra seaca
dar calda mi-e inima
can te vad pe d-neata
frunza alba flori de os
te sarut doamna frumos"

Ca si mie imi place ca sa fiu sensibil si mai scriu cate o poezioara in rastimpuri ca sa mai treaca vremea. Sa nu-ti faci d-neata griji cu voalul ca avem si noi aicea perdele frumoase de Pascani multe si ochioase si mileuri si gablonturi frumoase ca avem gospodarie mandra, iar daca ei vrea ti-oi aduce 4 metri dublu de lat, tesuta cu borangic si cu broderie frumoasa cu frunze de palmier pe ea - calitatea prima a-ntaia!
Vine un musteriu care intreaba de cherestea din mahon de facut coltari de bucatarie, ma duc sa-i arat marfa, ca mai am 2 cubometri si plec si io acasa.
Astept ca sa facem aranjamentile.

Sarutam dreapta asteptam vesti de la d-neata, cu bine!
*******


(va urma)
-

Etica ortodoxă şi spiritul comunismului

-

"Etica protestantă şi spiritul capitalismului" a lui Max Weber trebuie rescrisă pentru etica ortodoxă şi societatea românească.
Şi nu doar românească, ci a întregului bloc comunist european ortodox.

Mulţi predică despre faptul că "ortodoxia l-a susţinut pe român timp de 1500 de ani."
Eu cred că tocmai pe-aici se află şi cauza nevrozei româneşti.

Pe scurt, Biserica a fost tot timpul liantul care a strâns comunitatea în jurul ei, ne-a unit în faţa alogenilor care ne-au tot călcat.
Din cauza asta, ascendentul moral şi autoritatea ei au rămas mai tot timpul la cote imense, relevate şi azi de sondajele care proţăpesc Biserica în vârful instituţiilor în care românii au încredere.

Partea proastă aici vine, anume că, odată cu autoritatea şi puterea pe care le-a avut Biserica pe meleagurile astea, călcate, abuzate, violate şi urinate de toţi, au venit şi tarele, schizoidiile, deturnarea principiilor creştine, parazitarea mesajului religios original, presiunea şi coerciţia socială rezultantă, mentalitatea alterată, consolidarea ei, manipularea etc etc.
De aici aberaţiile si anomaliile de atitudine/comportament pe care "religiosul" le-a provocat în mentalul colectiv, iar teza mea este că ele sunt direct proporţionale cu autoritatea instituţiei religioase în speţă şi cu liniile directoare ale doctrinei sale.

Iar un capitol special dintr-o necesară "Etică ortodoxă" trebuie dedicat relaţiei dintre comunism şi graba cu care prelaţii s-au abandonat ideologic în faţa lui, cu evidenţierea premiselor care au condus şi întreţinut aparentul paradox.

Iar acest aparent paradox se explică simplu: creştinismul ortodox, în multe privinţe mult mai fundamentalist decât confesiunile surori din vest, a generat şi întreţinut o mentalitate puternic anti-capitalistă (mult mai pronunţată în est, direct proporţional cu longitudinea geografică). Precaritatea unei dimensiuni economice româneşti care să dezvolte propensiuni democratice naturale şi instituţii care să le fundamenteze, cum s-a întâmplat înspre Atlantic, îşi găseşte o importantă cauză culturală, mai precis ideologică: ortodoxia creştină.

Spiritul protestantismului, care decreta separarea lumescului de Dumnezeu şi refugiul în muncă şi capital, consacrarea secularizării lor în raport cu Graţia Divină, a permis accelerarea dezvoltării economice şi sociale în vest, după cum arăta Weber.
Iar teza mea principală aici este că, la rândul ei, ortodoxia, prin mentalitatea coecitiv refractară la aceleaşi valori lumeşti şi la dimensiunea propovăduit "drăcească" a banului (dar dorită în secret), a funcţionat ca o rezistenţă culturală în faţa civilizaţiei laicizate mult mai precoce în vest.

De aici şi complicitatea tacită (sau activă, nu vom afla prea curând amploarea numerică a fenomenului) , precum şi abandonul cultural al Bisericii Ortodoxe în faţa ideologiei comuniste, cu care a găsit convergenţe şi afinităţi de neînchipuit alminteri - însă, prin inconsecvenţele (şi impostura) cu care ambele construiau realitatea, destul de fireşti.

O "Etică ortodoxă şi spiritul comunismului" trebuie scrisă, ca instrument de devoalare şi, mai ales, catarctic, al lumii în care am trăit şi în care vrem să trăim în viitor.


Secolul XXI va fi areligios şi onest - sau cred că va fi mai scurt decât ne-am aştepta cu toţii.
-

Românii. Dosarul clinic al unui popor genial (III)

Din Raportul Global al Competitivitatii pe 2008-2009, prezentate de Grupul de Economie Aplicata (GEA).

Romania,
penultima tara din UE din punct de vedere al competitivitatii.


"Indicele global al competitivitatii este un indicator compozit, format din 12 sub-indicatori. O parte dintre acestia sunt obtinuti prin sondaj efectuat in randul managerilor, iar o parte rezulta prin prelucrarea unor date statistice."

  • "rata economisirii - locul 104, in scadere cu trei locuri"
  • "deficitul bugetar - locul 98, in scadere cu 16 locuri"
  • "rata inflatiei - locul 89, in scadere cu 26 de locuri"
  • "locul 105 la infrastructura - in scadere cu cinci pozitii, situandu-se pe ultimul loc in randul tarilor din UE"
  • "locul 126 din 131 la calitatea drumurilor - in urma unor tari ca Zimbabwe (locul 88) si Burkina Faso (locul 104)"
  • "locul 124 la transparenta politicilor publice"
  • "113 la favoritism in luarea deciziilor Guvernului"
  • "111 la risipa banului public."

sursa

Românii. Dosarul clinic al unui popor genial (II)

In alt registru, de data asta, despre profilul angajatului român, un studiu de acu vreo cativa ani pe care l-am păstrat prin hard; făcut de nişte specialişti în resurse umane, în colaborare cu Gallup.

-
Angajatul din Romania: cameleonic si revoltat

Anxios, cameleonic, emotiv, asteapta solutii si sarcini de la sef, dar ii contesta autoritatea. Asa a fost conturat portretul angajatului roman de catre expertii in resurse umane cu sprijinul Gallup Romania.

Angajatul roman nu functioneaza la fel ca si cel vest-european sau ca „employee-ul“ american. Este vorba despre diferente de „progamare mentala“, data de cultura specifica unei natii. Acestea nu se pot schimba peste noapte. Ca sa obtina maximum de performanta de la el, managerul ar trebui sa-i cunoasca „butoanele motivationale“ specifice, cred specialistii in resurse umane. Un prim studiu despre „Employeescu“, angajatul roman, a fost facut de Adina Luca, manager la Interact. Cercetarea s-a bazat pe un chestionar la care au raspuns 1.047 de persoane. Datele au fost adunate din teren si interpretate intr-o prima faza de Gallup Organization Romania.

Angajatul roman invata rapid daca e motivat

„Angajatul roman are o mare abilitate cameleonica. Are capacitatea de a se schimba dintr-o data. E un punct foarte tare. Invata rapid, daca e motivat. Dupa ’89, o generatie intreaga de oameni care nu aveau habar despre economia de piata sau despre comunism au fost in stare sa schimbe tot. Dintr-o data au inceput sa vorbeasca despre etica in afaceri, despre problema nepotismului, despre proiectii financiare“, spune Adina Luca. Un alt punct forte al angajatului roman este capacitatea sa de a se atasa emotional de manager. „Moare linga tine, daca il cistigi“, crede Adina Luca. Atitudinea romanului fata de lider se traduce in extreme: fie il aduleaza, fie il uraste. Romanul are un complex al autoritatii. Asta il face sa dispretuiasca autoritatea, pe de o parte, si sa nu miste un deget fara directive de la sef, pe de alta parte. E mai degraba pasiv si evita sa „iasa in evidenta“.

Mincatoria, un paradox romanesc

Cu toate ca isi doreste, in mod natural, sa lucreze in echipa, sa se inteleaga bine cu colegii, romanul se plinge des de mincatorie. Provine dintr-o societate colectivista si are nevoie de siguranta, nu de provocare. Are o relatie de dependenta fata de firma la care lucreaza. Statistic vorbind, romanii isi schimba greu locul de munca. „In tarile cu individualism scazut, oamenii nu apreciaza varietatea la locul de munca sau aventura ca o motivatie in sine“, se arata in studiu.

Marcat de anxietate si teama de esec

„Romanul e marcat de anxietate, de stres, de teama de esec. De aceea crede in autoritatea expertului. Are nevoie de reguli clare, dar nu le urmeaza mereu“, mai spune Adina Luca. La locul de munca, anxietatea se traduce intr-o stare de agitatie fara folos si in ingrijorari nejustificate, o capacitate redusa de a face planuri pe termen lung. Studiul arata ca „vorbaria“ practicata de angajati este tot un indiciu al starii cronice de insecuritate. Specialistul, expertul, cel folosit atit de des in reclamele autohtone, obtine credit si vinde produsul tocmai pentru ca se adreseaza unui popor cu nivel crescut de anxietate. El „stie“ si rezolva problemele.

Umanitatea, butonul magic

„Sa nu fii impulsiv, sa ai rabdare, sa il incurajezi, acesta ar fi butonul magic la care raspunde pozitiv angajatul. Ideea e sa-l lasi sa creasca, sa vina in fata“, crede managerul Interact. In viziunea sa, aceasta e si sarcina cea mai dificila pentru managerul roman, pentru ca nivelul lui de anxietate e si mai mare decit cel al angajatului. Pentru rezultate bune pe termen lung, specialistii in resurse umane cred ca managerul ar trebui sa invete sa renunte la modelul autoritar si sa-si incurajeze angajatii sa ia initiativa. „Descentralizarea“ puterii, intarirea nivelului de incredere al echipei si comunicarea sint cele mai bune metode de a stimula angajatul.


- sursa

Românii. Dosarul clinic al unui popor genial (I)

iunie, 2008


Cazuri şi studii luate la întâmplare:

1. "Un studiu efectuat recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii relevă un adevăr şocant: România este pe locul 2 în lume la violenţa în şcoli."
- sursa

2. "Un băieţel de 8 ani dintr-un sat băcăuan a fost preluat de urgenţă de reprezentanţii Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului după ce sătenii au reclamat că micuţul era ţinut legat de părinţi. Aceştia neagă însă acuzaţiile.
Când îi vara, cald de mori, el stătea legat cu lanţ de gât şi cu mâinile la spate, legat de gard. Nici un animal nu poţi să-l ţii aşa, povesteşte o vecină.
Eu veneam de la vaci şi venea o femeie din sus cu el legat de gât cu frânghia şi îl ducea acasă, plus că de multe ori l-am văzut legat, mărturiseşte o localnică."

3. "Caz socant in localitatea Vinderei din judetul Vaslui. O femeie este acuzata ca si-a „otravit“ cu buna-stiinta fiicele minore: celei de patru ani i-a dat sa bea solutie pentru igienizarea animalelor, iar pe cea de 12 ani a imbata-t-o si aruncat-o, dezbracata, intr-un sant. Mai mult, fetitele erau supuse unor frecvente abuzuri fizice, dar si exploatate prin munca."

Şi mai recent, de azi:

4. "Un barbat din Cluj-Napoca si-a tinut mama moarta in casa timp de aproximativ trei ani, ca sa-i incaseze pensia, dupa care s-a prezentat la Politie si s-a autodenuntat, politistii gasind din cadavrul femeii doar oase si piele mumificata. [...] Politistii au mers la domiciliul barbatului, unde au gasit din cadavrul femeii doar oase si piele mumificata, ulterior el marturisind ca femeia a murit in urma cu circa trei ani. Singurul motiv invocat de barbat pentru gestul sau, in fata politistilor, a fost ca nu avea din ce trai si avea nevoie de pensia femeii."

etc.

-
De unde vin aberaţiile astea genetice umane, ştiut fiind faptul că românii sunt un popor de oameni buni, calzi, harnici, cinstiţi şi ospitalieri - şi, în general, nişte figuri mitologice, nişte semizei nedreptăţiţi, călcaţi în picioare şi batjocoriţi de toţi tartorii alogeni şi asupritori ai istoriei ?

Cum de s-a ajuns aici ? Să fie ăştia masa umană din care au ieşit Eminescu Eliade Coandă Ionescu Brâncuşi Tzara & shit, adică aceeaşi mulţime etno-socio-geografică şi culturală care i-a produs şi propulsat astăzi în vârf pe Ion Iliescu, Dan Voiculescu, George Becali sau pe mai noul consilier local imobiliar Adrian de Vito - şi pe atâţia mulţi alţii ca ei ?

Are dreptate Patapievici în acea radiografie "scandaloasă" a poporului român, scrisă probabil într-un moment greu de cumpănă şi decepţie personală, conform căreia suntem "un popor cu substanţă tîrîtă", cu "feţe patibulare, ochi mohorîţi, maxilare încrîncenate, feţe urîte, guri vulgare, trăsături rudimentare", valorând toţi nu cât un popor, ci "cât o turmă" ?

Au suferit românii în comunism o mutaţie genetică în structura şi substanţa lor interioară, după cum spunea cineva ?
Sau aşa am cam fost dintotdeauna, noi, necunoscuţii şi nerecunoscuţii trăitori geniali din Ţara lui Calanoilanimeni ?...



Statul si proletcultele religioase

Urmaream ceva pe net si am dat peste niste analize documentate, pe cifre, legate de resursele bugetare alocate cultelor din Romania in ultimii ani.
Ma uit la cifre, vad evolutii interesante.
Ma uit la grafice, vad acelasi lucru.
Peste tot, cresteri spectaculoase, in special din 2007 incoace. Ca de ex:

Anul 2005:

Sumele totale alocate din fonduri guvernamentale au fost de:
30.768.289 RON

+ sume importante alocate pentru biserici de către bugetele locale.

...

Anul 2006

Sumele alocate din fonduri guvernamentale au fost de:
45.982.000 RON

+ sume importante alocate pentru biserici de către bugetele locale.

...

Anul 2007

Sumele alocate din fonduri guvernamentale au fost de:
163.431.055 RON

+ sume importante alocate pentru biserici de către bugetele locale.

...

Anul 2008

Sumele alocate din fonduri guvernamentale (+ rectificari) au fost de:
242.272.000 RON

+ sume importante alocate pentru biserici de către bugetele locale.

...

Anul 2009

Suma propusa:
135,217,000 RON, FARA RECTIFICARI. "Această sumă este cu 3.622.000 RON mai mare decât suma prevăzută iniţial anul trecut în Buget. Este posibil ca rectificările din acest an să o majoreze substanţial, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut." (ADICA DE LA 131.595.000 LA 242.272.000 RON)

+ sume importante alocate pentru biserici de către bugetele locale ...

Reduced 74%
Imagine ataşată
574 x 339 (12.05KB)


-
Mai sa fie. Or fi fost efectele benefice ale economiei care duduia liberal, de-au crescut bugetele cultelor in 2 ani cat Praslea pe anabolizante in 10.
Ma rog, fie, dar pe timp de recesiune ?
Ma uit la criza de-afara, trag cu ochiul si pe un grafic cu salariile bietilor preoti bugetari, ingrijorat.
Minune dumnezeiasca.

Salariile preotilor aproape ca s-au dublat din 2007 pana azi.

Reduced 74%
Imagine ataşată
559 x 305 (8.48KB)


-

Asta in timp ce la cercetare bugetul pe 2009 s-a redus cu 70%, profesorii pupa de-acu poala popii, ca maririle din campanie nu cred ca mai apuca, iar pensionarii care n-au astampar pe-acasa si mai vor un ban, tre' sa aleaga intre: pensia de mizerie - sau ciubucul de rahat.

-
Asa incat, ma vad nevoit sa raman agatat de o intrebare cu un raspuns extrem de anevoios: de ce sa platesc eu pt biserici, culte si preoti, lucruri care mie nu-mi aduc niciun beneficiu si nici nu-mi presteaza vreun serviciu de care as avea nevoie ?
Solidaritate intru majoritate ?

Sau e obligatia de a sponsoriza colectiv o institutie vitala a unui stat puternic, fara de care ar exista riscul ca acel stat sa se indrepte vertiginos spre insanatosire si democratie reala ?

Agorafolia (II)





















Iata mai sus dovada vie ca sportul si munca cu fierul de calcat se pot imbina fericit si mai ales aproape concomitent. Avantajul clar fata de surfingul clasic este ca, fiind indoor, deci departe de natura dezlantuita, pantalonii si albiturile vor putea fi calcate in mod repetat pana la capat, deci fara riscul ca dupa o pala mai zdravana de vant bunicuta sa zboare, deznadajduita si innodata printre cearceafuri, in primul cocotier.
In plus, flexibilitatea remarcabila a personajului principal este iata inca o infirmare evidenta a zvonului - tendentios zic eu - ca toate persoanele cu fire de argint prin tample ar rezista perpendicular pe sol NUMAI datorita cantitatii uriase de apret in care-si inmoaie bluzele, ciorapii flausati sau esarfele de la gat ...

Desi hermeneutic ne-ar incanta, nu putem risca o interpretare radicala in a considera aceasta respectabila doamna o exponenta iconografica a perioadei rock and roll, ci mai degraba o exponenta catusi de putin neobisnuita a generatiei bunicutelor "wash /dry & iron", fosta "flower power", actualmente "flower scent balm".

-















Iata in aceasta imagine de mai sus o demonstratie - vai ! - irefutabila a truismului indiscutabil conform caruia orice masina este una bucata aspirator de (scuzati) c*rve, in fine, berze cu moralitate indoielnica - dupa caz.

Gandul ca nici barzoii nu mai pot impresiona interspecific inzestrati doar cu simplul lor bagaj genetic, ci, iata, ajutati de un automobil (nu importa marca), ma face sa cuget si mai adanc asupra influentei complet nefaste pe care o au barbatii iresponsabili asupra naturii ...
Meditand putin mai mult la aceasta rusinoasa situatie, as risca o predictie: anume ca peste un an Trabantul va fi la remat ca avans, iar in locul lui, pe stalp, vom vedea un Peugeot rosu nou-nout, la cererea insistenta a doamnei de dedesubt ...

-




















Iata mai sus exemplificarea adevarului binecunoscut intregii omeniri, anume ca in fiecare port exista o femeie ce-si asteapta iubitul marinar. Compozitia, de un fior romantic magistral filigranat, este totusi simpla si in acelasi timp impregnata de aerul negresit misterios al orizonturilor nemarginite, prezentate in fata pesonajului principal, la orizont.
Desigur, aceasta Penelopa contemporana se pregateste cu rabdare pt intalnirea cu trubadurul oceanelor si sufletului ei - si nu doar metafizic, cum am putea crede la prima vedere, ci si cat se poate de fizic ! -dovada a veleitatilor indiscutabil telurice ale regnului feminin, intr-adevar mai pragmatic. Ancorare in teluric care, fie spus intr-o paranteza, nu cred ca va fi totusi apreciata in finalul fericit de catre bravul matelot, decat daca acesta este chiar Ciclopul insusi - si nu Ulisse (cu toate dimensiunile incluse).

-



















In final, - si intr-o cheie oarecum mai explicita - iata aceasta compozitie recenta tinand se pare de neorealismul marketian rusesc, ce ne infatiseaza o asistenta vanzari dintr-un magazin de telefoane mobile din Moscova, Rusia, ambaland cu deferenta un pachet la oferta constand - probabil - in 1 buc tel mobil + 1 buc incarcator, 1 buc CD kit soft phone-files-manager + cred 1 sim cu tot cu abonament.
Fericitul cumparator proaspat posesor al pachetului telecomunicational este tocmai pe punctul de a primi sacosa cu continutul mult asteptat precum si restul de 51 de ruble in natura.
Durata acestui direct selling in acest stabiliment comercial depinde bine-nteles de perioada pe care s-a efectuat contractul cu operatorul de telefonie ales de client si de modelul telefonului. Si, se pare, include ca pachet standard service la preturi reduse pe timp de noapte din partea vanzatoarelor - deschise, iata, fara preget, la asistenta completa asupra problemelor tehnice diverse ce pot aparea.

Agorafolia (I)

Mic ghid de hermeneutică vizuală postmodernă.
iunie 2007

Traim, volens nolens, intr-o era lipsita de repere, de kosmos si sens, un univers pierdut, in care stalpul din mijlocul tribului a fost smuls demult din pamant, iar arborele lumii, axis mundi-ul pe care s-au infasurat si s-au urcat la cer toate culturile importante ale omenirii, a fost taiat demult si facut mobila pt export.
Iar indata ce am incasat cashflow-ul de la beneficiari, ne-am trezit intr-o lume straina, goala, incarcata in schimb de forme si culori fara contur, care se cer, iata, descifrate si interpretate.

Asa incat, inspirat de o ocupatiune recenta, am decis ca avem nevoie in aceasta lume care se aglomereaza vizual in jurul nostru de putintica ordine si analiza hermeneutica, cu siguranta binevenita si izbavitoare.

Deoarece o lume fara printipuri hermeneutice, fara descifrari lamuritoare si fara sensuri care va sa zica ca nu le are ! care e haos, confuzie si deci nasol.
Prin urmare initiez mai departe un mic ghid vizual interpretativ in aceasta teribila si derutanta jungla vizuala, in care deci ne caznim, noi, truditorii si credinciosii mireni ai zeului ochi.

***














Iata spre exemplu, mai sus, aceasta compozitie simpla, cu reverberatii clasice ce duc cu gandul la celebrul sculptor grec Fidias, dar si la renumitul savant deschizator de paradigme culturale, Nicolaus Copernicus, ne infatiseaza un tanar domn curios ce pare a privi catre un cer instelat, ghicit dincolo de ferestrele unei expozitii de tehnologie anatomo-suprarealista.

Intr-adevar, pare a spune aceasta imagine, hobby-urile de inspiratie astronomica se pot imbina foarte armonios cu legitime curiozitatile de factura anatomica, multumita acestui tip de telescop extrem de performant cu care -am auzit- poti inspecta pe indelete (chiar de pe Terra) atat crevasele si vaile de pe Marte cat si fascinantii munti de pe Venus!
Depinde, bineinteles, de genul telescopului la care aveti sansa sa va pozitionati.

-














Apropo de noile trenduri in tehnologie, iata si acest gadget interesant, camuflat sub forma unei unitati DVD ROM, multiple discs, deja feliate, afumate, light, de vara, 16X, lentila optica cu mustar, dozare inteligenta.
O achizitie deosebita, mai ales pt lungile zile de la birou, cand colegii sunt in pauza de cafea sau de shaorma, va chinuie avalansa de sucuri gastrice care va tulbura ratiunea si puterea de concentrare, dar vreti totusi sa va impresionati seful si sa ramaneti victorios pe baricade, in birou.

Modele multiple, inscriptionare optionala cu usturoi la tub sau ketchup foarte picant. Pt painea toast trebuie achizitionata si unitatea floppy, mai putin performanta insa (1,44 felii pe minut).

-
In fine, Ce-ar fi insa tehnologia sau diversele gadgeturi ametitoare care-ti iau ochii - sau te lasa cu ei in soare, depinde de buget- fara putintica igiena ?




















Iata in aceasta oferta livrata in punga de plastic transparent, inodor si reciclabil, un sapun “handmade”, pt maini, maroniu-kaki, cu aroma de cappuccino si aspect evident aerodinamic. Nu, nu e ceea ce credeti, e chiar un sapun, un produs de igiena personala destinat sa curete definitiv diferenta (oarecum discriminatorie) dintre aspectul savonierei si continutul vasului de toaleta din baia dvs.
In afara de cazul in care, fireste, acel ultim continut iese ovoidal, roz si stantat vizibil cu marca “Protex” ...
-